SIMON DOONAN: INTR-O VITRINA SA NU OCOLESTI NICIODATA SUBIECTUL MORTII

Daca propriul copil te-ar anunta ca vrea sa se faca, nu, nu doctor, nici mecanic auto, nici macar gunoier, ci decorator de vitrine, ai face un atac de cord? Profesia asta se ia prea putin in serios pentru a avea scoli specializate, istorii bine cimentate in biblioteci, top-uri, VIP-uri si deci ceva palpabil de care sa te agati ca parinte ingrijorat de aspiratiile indoielnice ale odraslei.
 
Crescut intr-un orasel britanic in apropiere de Londra ale carui singure mandrii erau fabrica locala de biscuiti si mai tarziu celebra Marianne Faithfull, Simon Doonan a picat in copilarie faimosul test Eleven Plus, menit sa selecteze din scoala elementara copiii cu potential pentru studii universitare. L-a picat cu brio, si nu-si aduce aminte sa-l fi picat cineva vreodata. La 11 ani Simon avea deja doua dorinte. Unu: sa nu innebuneasca precum familia lui (traia in aceeasi casa cu matusa si unchiul lui schizofrenici) si doi: sa nu munceasca in fabrica locala de biscuiti.
 vezi tot articolul
Steaua lui norocoasa avea alte planuri. In ‘79, dupa ce expune intr-o vitrina locala soareci inchiriati de la un atelier taxidermist pe ale caror gaturi fragile Simon agata niste coliere scumpe din perle roz, este invitat de patronul lantului de magazine Maxfield din LA ca decorator principal. Singurul de altfel. Urmeaza aranjari de vitrine pe un soare torid care-i ard perucile si topesc fata manechinelor din ceara.
 
Libertate deplina. Simon incepe sa socheze audienta stilata de la Hollywood. Expune manechine vintage recuperate de la o piata de vechituri - sa nu uitam ca suntem la inceputul anilor ‘80, fete taiate in doua intr-un scenariu horror a la Dracula, si reinsceneaza o poveste adevarata care oripilase orasul - rapirea unui copil de catre un coiot. Vitrinele cu tenta documentaristica devin specialitatea lui Doonan si in viitor realitatea ii va oferi mereu informatia bruta pe baza careia isi tese lumea fascinanta.
 
Dupa o intalnire providentiala cu Diana Vreeland, fashion editor la Vogue si Harper’s Bazaar, un fel de precursoare a Annei Wintour si responsabila cu expozitiile la Costume Institute al Muzeului Metropolitan din New York, lui Simon i se incredinteaza spre aranjare cateva scene dintr-o expozitie despre haine regesti indiene. Dupa succesul acestei expozitii se stabileste la New York si pe langa cateva proiecte de scenografie cu cinematografia locala, se scufunda in lumea efervescenta si sclipitoare a scenei gay din jurul Studio-ului 45, unde in sfarsit se poate desfasura in voie.
 
Dar ceea ce il va face sa ramana in Istoria Decoratorilor de Vitrine, nu ca ar exista asa ceva, a fost colaborarea fantastica pe care a avut-o timp de peste 16 ani cu imperiul Barneys, lantul de magazine multi-brand newyorkez. La 33 de ani Simon este angajat ca director creativ pentru strategia de expansiune internationala a magazinelor Barneys. Simon Doonan nu era un decorator de vitrine obisnuit. Fratii Pressman, ei insisi niste clienti mai putin obisnuiti, ii remarcasera abordarea socanta, la limita dintre comercial si arta. Stiau ca daca vor sa se diferentieze de concurenta trebuie sa vina cu ceva in plus, cu un bonus creativ pe care ceilalti sa nu-l poata copia. Cu o armata de asistenti, un buget pe masura, Simon Doonan se dezlantuie. Primele vitrine isterizeaza presa si socheaza clientii. Suluri de hartie igienica de un alb imaculat plutesc diafan peste costume Channel de mii de dolari, soareci vii misuna nestingheriti printre genti Prada. “Fuck them! It’s fabulous. Go for it!”, au rectionat Pressman-ii la reactiile constipate ale audientei, si Simon a mers mai departe.
 
 
Un Top Ten al celor mai bune vitrine ale lui Simon Doonan e aproape imposibil, dar m-au impresionat:
 
* Lansarea cartii “Then”  a lui Alexander Lieberman - fotograful celebru de la Conde Nast. Simon ii cere sa-si mute intregul birou de lucru in vitrina Barneys, blurind granita dintre public si privat. Un camion cu lucruile lui ajunge seara in spatele magazinului si pana a doua dimineata totul e pregatit. Asta se intampla in 1996.
 
* “Aceasta vitrina este dedicata mamelor tuturor angajatilor de la Barneys”, se putea citi de 8 Martie pe geamul unor vitrine intesate ca la muzeu cu portretele mamelor aduse de angajatii magazinului. Din cauza varstelor inaintate ale femeilor din fotografii, vitrina s-a incarcat de mesaje critice la adresa campaniilor pro “tinerete fara batranete” vociferate de firmele producatoare de cosmetice.
 
* 1996, Craciun - perioada cea mai solicitanta pentru decoratori. Simon il aduce in vitrina pe David Rakoff, psiholog. Asezat confortabil intr-un fotoliu, acesta ofera sedinte gratuite trecatorilor suficient de indrazneti incat sa se expuna privirii publice. Decorul un are nimic din incaperea confortabila mirosind a brad si cozonaci, ci te duce direct in camera de un violet hipnotic a lui Sigmud Freud. Cat de psihotic poate fi asta?
 
Vitrinele cu vedete stirnesc frenezia media. Cui nu-i plac barfele? Cine nu ar vrea sa vada dedesubturile oricarei imagini publice de succes? Dupa ce a facut o lista cu ce VIP-uri ar vrea sa reprezinte in vitrine, Simon s-a lovit de teama acestora de a nu fi ironizate si caricaturizate excesiv. Pana la urma a obtinut acordul Madonnei, una dintre putinele vizionare in termeni de marketing din lumea muzicala, cu care va mai face doua vitrine in anii urmatori. Madona expusa intr-o vitrina! Din acel moment toate portile se deschid.  
 
Au fost ironizate personaje din industria modei: Anna Wintour, Karl Lagerfield - pe vremea cand nu era o aschie, Donna Karan; figuri politice - Margaret Thatcher si Mikhail Gorbaciov, sau VIP-uri din media - Ellen de Generes si iubita ei de atunci Anne Heche, Whoopi Goldberg. Vitrina dedicata lui Magic Johnson - chiar atunci descoperit cu HIV, a fost primita ingrozitor de presa, din cauza pomului de Craciun impodobit cu prezervative aurii expus langa mingi portocalii de baschet.
 
Nu toata lumea a acceptat sa se lase pe mainile lui Simon. Jack Nicholson, Michael Jackson sau Arnold Schwarzenegger au refuzat politicos invitatia de a aparea in vitrinele de la Barneys. Cu toate acestea, Simon Doonan a facut istorie intr-o meserie fara istorie si este unul dintre VIP-urile la care se gandeste oricine cand vine vorba de umplut cu ceva substantial spatiul bulimic al unei vitrine.
 
 
DECALOG SIMON DOONAN PENTRU CEI CARE COCHETEAZA CU IDEEA DE A DEVENI DECORATORI DE VITRINE
 
1. COLABOREAZA CU ARTISTI. De-a lungul unei cariere longevive, Simon a colaborat cu multi artisti contemporani - Michael Byron, Duane Michaels, Candyass sau David Seidner.
 
2.  COPIAZA VITRINELE ALTOR DECORATORI. Acesta este si indemnul pe care inovatoarea Vivienne Westood l-a dat elevilor sai de la faimoasa scoala de arte si design din Londra, Saint Martin. Se pare ca incercarea de a copia munca altuia aduce beneficii nebanuite. Nu trebuie confundata cu plagiatul care este o scurtatura nedemna.
 
3. FOLOSESTE MANCARE PERISABILA. Nimic nu e mai apetisant decat mancarea care se descompune sub ochii tai intr-o vitrina. Bonus: animale mici care ar putea sa apara atrase de acest spectacol.
 
4. LASA-TE INSPIRAT DE LUMEA EXCENTRICA A DIVELOR IMBRACATE FABULOS.
 
5. COMBINA CULTURA ELITISTA CU KITSCH-UL CEL MAI STRAPEZITOR. Ideea ca cele doua lumi nu trebuie niciodata amestecate este eronata, spune Simon Doonan. De fapt granitele dintre ele sunt mult mai flou decat pare la prima vedere. Te inseli daca crezi ca arta din muzee nu s-a tavalit cu voiosie prin troaca imonda a culturii populare inainte de a fi agatata in haine scrobite si papion intr-un muzeu.
 
6. ASUMA-TI RISCURI. Fara ele nu prea exista vreo sansa de inovatie.
 
7. AMINTESTE-TI CA TEHNOLOGIA DE ULTIMA ORA ESTE PLICTISITOARE. Nu si in Romania. Dar cu cat dezvoltarile tehnologice vor invada mai mult spatiul privat, cu atat miscarea opusa reprezentata de lucrurile facute manual va lua amploare.
 
8. NU EZITA SA-TI  INCORPOREZI FRUSTRARILE SI FOBIILE IN PROIECTELE PE CARE LE FACI. Terapia prin arta functioneaza si aici.
 
9. NU EVITA SUBIECTE MORBIDE. Pentru ca ele fac parte din viata noastra de zi cu zi si din imaginarul colectiv.
 
10. NU FACE NICIODATA VITRINE CU SUBIECT RELIGIOS. Se pare ca acesta este un taram minat. Cand vine vorba de religie fiecare are o parere proprie si greu de clintit.
 
 
www.simondoonan.net
 Acest articol a fost inspirat de cartea “Simon Doonan: “Confessions of a Window Dresser”, publicata la Viking Studio. Copyright-ul fotografiilor apartine autorilor.

 Publicata de VIKING STUDIO la Penguin Group

 Reinscenarea unei tragedii reale (copilul rapit de un coyote) a fost o catastrofa de proportii, atragand criticile aspre ale presei_Maxfield, 1982

 Imagine din expozitia de la Metropolitan Museum NY, 1983 / Diana Vreeland, in Saint Laurent

 In colaborare cu Sandy Skoglund_Barneys, 1986

 In colaborare cu Josh Gosfield_Barneys, 1990

  "Give Good Gift" de Valentine day_Barneys, 1997

 De 8 Martie, angajatii magazinului au adus fotografii cu mamele lor_Barneys, 1997

 "Octopus Barbie", in colaborare cu artista Deborah Brown_Barneys, 1994

 Italian Christmas_Barneys 1997

 Cu ocazia lansarii cartii "Then", Alexander Liberman si-a mutat biroul in vitrinele Barneys, 1996

 Inspirat de frenezia care are loc de obicei in jurul unei prezentari de moda, Simon Doonan a reinscenat un ipotetic front row_Barneys 1997

 Acest decor a fost inspirat dupa o fotografie celebra a Dianei Arbus_Barneys, 1989

 Reinscenarea unei secvente din westernul "The Women"_Barneys,1988

 In loc de Mos Craciun avem Sigmund Freud, cu David Rakoff dand consultatii live publicului trecator_Barneys, 1996

 Dupa succesul vitrinei cu S. Freud, Simon a incercat sa-l convinga pe Allen Ginsberg sa apara in vitrina dedicata poetilor Beat. A fost de acord cu conditia sa promoveze on the spot legalizarea marijuanei. Proiectul s-a amanat. Barneys 1996

 Seria de portrete: Magic Johnson si scandalul provocat de Pomului de Craciun decorat cu prezervative aurii_Barneys, 1992s

 Ann-Margret intr-un costum realizat special pentru acest proiect de Azzedine Alaia_Barneys, 1992

 Barneys, 1997

 Maxfield, 1985

 Inspirat de o serie fotografica "Destroyed Rooms" de Jeff Wall, Simon l-a comisionat pe James Vance sa creeze acest haos_Barneys, 1991

 Margaret Thathcer intr-un costum de Sylvia Heisel_Barneys, 1990